De ce avem nevoie de acid gastric?
Acidul clorhidric (HCl) este cel mai important acid gastric secretat de stomac. Rolul său în procesul de digestie și în reglarea pH-ului gastric este extrem de important nu doar pentru o bună funcționare a aparatului digestiv, ci pentru sănătate în general.
Acidul clorhidric se secretă în stomac și ajută la descompunerea proteinelor din hrană, activează enzime și hormoni și protejează împotriva suprapopulării cu bacterii sau fungi oportunistice mai departe în intestine. Din păcate, aclorhidria – absența acidului clorhidric – și hipoclorhidria – secreția insuficientă a acestui acid – sunt afecțiuni foarte frecvent întîlnite. Studiile arată clar că producția de acid scade odată cu înaintarea în vîrstă. Stilul de viață este unul dintre cei mai importanți contributori la secreția suficientă sau nu a acidului clorhidric – fapt pe care îl confirm din experiența proprie cu clienții cu care lucrez pentru sănătatea digestivă.
Principalele funcții ale acidului clorhidric
descompunerea proteinelor în aminoacizi și nutrienți
stimularea pancreasului pentru secreția de enzime digestive
stimularea colecistului pentru secreția de acid biliar
prevenirea infecțiilor și îmbolnăvirii prin eliminarea bacteriilor și ciupercilor patogene prezente în mîncare
Acidul clorhidric și digestia
Digestia este o funcție extrem de complexă a corpului uman, care începe din cavitatea bucală, continuă în stomac unde hrana este amestecată cu secrețiile gastrice și pregătită pentru absorbție. Descompunerea finală a mîncării și absorbția de nutrienți este făcută în intestinul subțire. Intestinul gros este locul unde se reglează nivelul de electroliți, se absoarbe apa și se pregătesc reziduurile pentru eliminare.
Stomacul funcționează ca un blender, motiv pentru care trebuie să avem întotdeauna grijă să nu îl umplem excesiv. Oricine a folosit vreodată un blender știe că este înțelept ca vasul să fie umplut pînă la maxim trei sferturi astfel încît odată pus axul în funcțiune, conținutul să fie amestecat în siguranță, fără să dea pe dinafară. Hrana, odată ajunsă în cavitatea gastrică, este amestecată cu sucurile gastrice care ajută toată procesarea: acid clorhidric, pepsinogen. Acesta din urmă este, tot cu ajutorul HCl, convertit în pepsină, enzima responsabilă pentru descompunerea proteinelor.
Concomitent cu secreția de sucuri gastrice, are loc și secreția de mucus, care are rolul de a proteja pereții stomacului împotriva acidității instalate în timpul digerării alimentelor – pH-ul în stomac, atunci cînd sunt prezente alimente și se pune în funcșiune digestia efectivă, este firesc să scadă undeva între 1 și 2,5. Cu alte cuvinte, pentru o digestie optimă, aciditatea din stomac trebuie să fie foarte mare.
Mucoasa gastrică este locul unde se secretă gastrina, un hormon eliberat ulterior în sînge ca urmare a identificării prezenței alimentelor. Gastrina are dublu rol: pe de o parte, stimulează celulele parietale să secrete mai departe HCl, iar pe de alta induce contracții ale mușchilor responsabili cu motilitatea – astfel încît, odată pregătit și uns cu toate sucurile gastrice, bolul alimentar să poată fi trimis mai departe către intestinul subțire.
Interacțiunea acidului clorhidric cu nutrienții
Acidul clorhidric ajută la eliberarea fierului, care intră în organism legat de proteine, și transformarea lui din formă ferică în feroasă – biodisponibilă pentru absorbșie mai departe în intestinul subțire. Studiile arată că absorbția de fier este strîns legată de o secreție optimă de HCl în stomac.
Solubilitatea zincului este mai mare atunci cînd pH-ul din stomac este foarte mic – deci, cînd, este secretat suficient acid clorhidric astfel încît acest pH să scadă.
Oxidul de magneziu este aproape integral insolubil în apă și doar aproximativ 40% devine solubil într-un mediu foarte acid așa cum este în stomac în timpul unei digestii optime.
Studiile arată că absorbția folatului (vitamina B9) este grav afectată de secreția insuficientă de acid clorhidric în stomac.
Concentrația de vitamina C în plasmă este mult mai mică la indivizii cu hipoclorhidrie versus la cei care au un pH paxim 4 în timpul digestiei.
Vitamina B-12 trebuie să fie legată de factorul intrinsec pentru a putea fi absorbită mai tîrziu în ileum. Factorul intrinsec nu se secretă în stomac decît în prezența abundentă a acidului clorhidric. Aceasta este, alături de insuficiența de fier, cea mai frecvent întîlnită consecință a hipoclorhidriei observată de mine la clienți și, ghici ce, la propria persoană!
Protecția împotriva patogenilor
Acidul clorhidric joacă un rol important în menținerea unui mediu steril în stomac. Reușește să facă asta protejîndu-ne împotriva patogenilor care ajung în organism prin intermediul mîncării și apei. Acționează astfel împotriva infecțiilor bacteriene și totodată protejează intestinul subțire împotriva suprapopulării bacteriene.
Studiile arată că E. Coli (Escherichia coli), de exemplu, este inactivat atunci cînd pH-ul gastric scade într-un interval între 1,5 și 4.
Există, de asemenea, studii care demostrează că în lipsa acidului clorhidric suficient la nivel gastric, intestinul subțire este rapid invadat de microroganisme care migrează din colon, ajutînd astfel la instalarea afecțiunii cunoscute ca suprapopulare bacteriană a intestinului (small intestine overgrowth – SIBO). Mecanismul nu este deloc greu de înțeles: dacă nu este suficient HCl în stomac, nu se secretă suficiente enzime digestive în pancres și nici suficient acid biliar, astfel că hrana nu este bine digerată și reziduurile care ajung în jejun și ileum sunt mult mai numeroase decît ar trebui. Mare parte dintre aceste reziduuri constituie o sursă minunată de hrană pentru bacteriile și funghi care trăiesc în mod normal în colon. Atrase fiind de bogăția pusă la dispoziție prin proasta digestie a alimentelor, acestea vor migra pentru a beneficia de festin.
Factori care influențează secreția de acid clorhidric
Stilul de viață – nu am cum să nu îl plasez pe primul loc pentru că îmi este confirmat cu fiecare client cu probleme digestive. Mai exact, felul în care mîncăm în aceste timpuri moderne, agitate, aglomerate. Mîncatul pe fugă, în locuri deloc potrivite precum deasupra tastaturii (evident, lucrînd în același timp pe calculator) sau la volan, chirciți în pat sau pe canapea, nervoși fiind între două întîlniri – toate acestea situații devenite banale, transmit creierului nostru un singur semnal: nu suntem în siguranță. Ca urmare, se pun în mișcare procese și semnale specifice sistemului nervos simpatic. Printre acestea nu se numără digestia, cum nu se numără niciun prroces care ne ajută să înflorim și să trăim plini de vitalitate. Digestia, deci inclusiv secreția de HCl, este redusă drastic.
Hipotiroidismul – dacă tiroida este lentă, totul în organism este încetinit, inclusiv producția de sucuri gastrice, absorbția de nutrienți, motilitatea.
Infecția cu H. Pylori – H. Pylori, ca și Candida Albicans, este o bacterie endemică, care nu cauzează probleme decît atunci cînd crește ca număr. Una dintre consecințele suprapopulării cu helibobacter este reducerea producțiti de HCl.
Uzul de antiacide – sunt prescrise foarte frecvent peste tot în lume, în special dintr-o proastă înțelegere a tuturor celor explicate mai sus. Medicamentele care scad aciditatea gastrică sunt bine venite temporar atunci cînd o persoană suferă de gastrită, ulcer sau i se detectează o suprapopulare cu Helicobacter (Helicobacter Pylori). Este nevoie ca aciditatea din stomac să fie redusă pe durata tratamentului. Ce se întîmplă frecvent, însă, este că aceste antiacide sunt prescrise și folosit epe termen lung (ani!) fără conștientizarea consecințelor.
Principalele consecințe ale hipoclorhidriei/aclorhidriei
Există două consecințe majore ale insuficienței gastrice/lipsei acidului clorhidric.
Deficiența clinică sau funcțională de proteine și amino acizi. Cînd stomacul nu secretă sau secretă insuficient HCl, proteinele nu sunt bine descompuse, deci mai departe nu se absorb amino acizii – cărămizile cu care organismul construiește orice fel de țesut, repară celule, facilitează producția de enzime, construiește DNA-ul, secretă hormoni și neurotransmițători.
Deficiență clinică sau funcțională de minerale, care la rîndul ei duce la funcționare suboptimă a întregului organism. Magneziul, de exemplu, este implicat în peste 300 de procese, în cazul în care nu absorbim suficient, corpul începe să prioritizeze aceste procese pentru că nu are stocuri suficiente să împartă peste tot. Zincul, fierul, seleniul sunt critice pentru buna funcționare a tiroidei – motiv pentru care deseori apare un cerc vicios în care stomacul nu secretă suficient acid din cauza tiroidei leneșe, iar dacă nu există suficient HCl nu se abrorb aceste minerale care ar putea regla funcția tiroidiană.
Mai departe de atît, hipoclorhidria contribuie major la:
încetinirea primei părți majore a digestiei, care are loc în stomac – cu cît mai puțin HCl producem, cu atît alimentele vor sta mai mult timp în cavitatea gastrică, constribuind la apariția balonării, refluxului, oboselii și somnolenței
oboseală, letargie, metilare și detoxifiere defectuoasă, încetinirea funcțiilor cognitive – din cauza insuficienței de B-12
apariția de boli și afecțiuni serioase precum anemie, osteoporoză, slăbirea sistemului imunitar, sensibilități alimentare, alergii, depresie, diabet de tip 2 și multe altele.
Cele mai frecvente simptome asociate cu hipoclorhidria
balonare în zona abdominală superioară
letargie la 1-2h după masă
senzația de gaze/aciditate în stomac
greață atunci cînd se iau suplimente
răgăială
reflux esofagian
arsuri în capul pieptului
unghii moi sau care se rup foarte ușor
capilare dilatate în zona pomeților/nasului (în lipsa unei probleme de alcoolism)
infecții cronice precum suprapopularea cu Candida
Sper să îți fie de folos toate aceste informații. Dacă ai identificat simptome asociate cu această afecțiuni și nu știi cum să le controlezi și să le îmbunătățești pe cont propriu, te rog scrie-mi.
